Molia leoleo i Samoa ia ni alii se to’alua i le tagatavaleina o se sitiseni Ausetalia i Vietnam
Apia - SAMOA
Ua molia nei e le Ofisa a Leoleo a Samoa, ia ni alii se to’alua, i le mae’a ai o ni su’esu’ega fai faatasi a leoleo a Samoa ma leoleo feterale a Ausetalia (AFP), i le faalavelave lea na tupu i Vietnam, ia Me 21, 2026, lea sa tagatavaleina ai se sitiseni Ausetalia.
Sa ta’ua i se fa’aaliga tu’ufa’atasia a le AFP ma leoleo Samoa, ia le molia o nei alii – o le tasi o se nesionale Niu Samoa, 31 tausaga, ae o leisi o se nesionale Samoa, e 33 tausaga – i taupulepulega e fasiotia se tagata.
O lenei moliaga, e mafai ona soloatoa ai se tagata, i le falepuipui.
O le aso Lulu na se’i mavae atu, Setema 16, 2026, na tutula’i ai nei alii i luma o le faamasinoga ma sa mafai ona faia se maliliega, e tusa ai ma le tatalaina o i la’ua i tua, i lalo o ni aiaiga.
Na amataina ia se su’esu’ega a leoleo fa’avaomalo, ina ua maliu ia se sitiseni Ausetalia, ae taofia seisi sitiseni Ausetalia, i le falemai, ona o manu’a tuga, ina ua tafanaina i la’ua, i le a’ai o Ho Chi Minh, i Vietnam, ia Me 21, 2026.
E to’alua ni alii Samoa, 22 ma le 26 tausaga, na lokaina ia Me 24, 2026, ona o le la vaega i lenei faalavelave.
Ia Me 27, 2026, sa lokaina ai e leoleo i Samoa ma molia, ia se alii Samoa, e 31 tausaga, i lona taufa’asese i leoleo faapea ma isi solitulafono, o se vaega o su’esu’ega a leoleo, i moliaga o le taupulepulega e fasiotia se tagata. Na avefaapagotaina ia lenei alii, a’o ia taumafai e malaga ese ma Samoa.
Sa amataina loa ia su’esu’ega a le AFP, e lagolagoina ai su’esu’ega a leoleo faavaomalo, ina ia fa’ailoa ai i latou uma, o lo’o a’afia i lenei mataupu.
O se vaega o lenei su’esu’ega, sa faapea ona fesoasoani ai le AFP, i leoleo a Samoa, e ala i le faatinoga o ‘search warrants’, su’esu’ega i tulaga tau tupe, faatalanoaina o molimau ma su’esu’ega i luga o upega tafa’ilagi.
O su’esu’ega a le AFP, ma su’esu’ega a leoleo a Samoa, sa faapea ona molia ai le alii mai Niu Sila ma seisi tagatanu’u o Samoa, e 33 tausaga.
Ua tu’ua’ia e leoleo a Samoa, ia nei alii, i lo la taupulepule ma alii Samoa ia o lo’o lokaina i Vietnam, ina ia fasiotia se tagata i Vietnam.
Sa ta’ua e le Taitai le tumau a le AFP, i le Pasefika, ia Greg Davis, o lo’o fa’aalia mai i nei moliaga, ia le malosi o le galulue faatasi o vaega su’esu’e fa’avaomalo, i totonu o le Pasefika. Ma na fa’aalia le agaga fa’afetai a le AFP, i leoleo Samoa, mo la latou tu’uto, galue punoua’i ma le ma’ema’ea, a’o feagai ai ma su’esu’ega.
[TALAMUA MEDIA]

