Ads by Google Ads by Google

Mataina le tulaga sa i ai taumafaiga a Tauta ma Tago i Ausetalia


Falaniko Tasi Tauta ma Jeffrey Tago i le toe taliu mai ai i le atunu’u, talu mai le ta’amilosaga fa’apitoa a le Pasefika sa faia i Ausetalia lea na la malaga atu i ai i le 2 vaiaso talu ai. [ata AF]

Faiaoga o le Asosi o Fusuaga a Amerika Samoa, afioga Sala Sanele Etuale (agavale) ma le sui peresetene o le Asosi o Fusuaga a Amerika Samoa (ASABA) ia Okesene Malala (taumatau), o ia fo’i le Amerika Samoa muamua ua ia umia le Tusi Pasi o le Faiaoga Fusu (1-Star Coach Certificate) mai le Asosi o Fusuaga a le Lalolagi (AIBA). [ata AF]
ausage@samoanews.com

O le toai taunu’u mai ai o le aufusu a le atunu’u lea na auina atu i le Ta’amilosaga Faapitoa a le Pasefika sa faia i Ausetalia i le 2 vaiaso talu ai, e saili ai ni isi e ofi atu i Ta’aloga o le Olimipeka mo Tupulaga Talavou i le 2018 (Youth Olympic Games - 2018), na taua ai e le ali’i faiaoga sa malaga ma le aufusu ia Okesene Malala le tulaga mataina sa o i ai taumafaiga a alo fusu e to’alua a Amerika Samoa sa auai atu i lea ta’amilosaga.

 

I se fa’atalatalanoaga ma le Samoa News i le aso Faraile na te’a nei ina toe taliu mai i fanua le aufusu a le atunu’u, na fa’amanino ai e Malala le auala sa fa’atautaia ai e sui o Fusuaga a le Lalolagi (AIBA) le ta’amilosaga sa tausinio ai alo e to’alua o le atunu’u sa malaga, le susuga ia Falaniko Tasi. Tauta ma Jeffrey Tago.

 

E pei ona silafia e le atunu’u, o lea ua manuia taumafaiga a le susuga ia Tauta e ofi atu ai i Ta’aloga a le Olimipeka a Tupulata Talavou e faia i Argentina i le tausaga fou, ae o Tago lea ua fa’amanuiaina i lona avanoa e ofi atu ai i le ta’amilosaga a le Pasefika (Oceania Boxing Championship) lea o loo fa’amoemoe e faia i se taimi o le ogatotonu o le tausaga nei.

 

Ae o le susuga ia Malala lea sa taitaia le au malaga i Ausetalia, ua fa’amanuiaina o ia i le Tusi Pasi Faiaoga o Fusuaga (1-Star Coach Certificate) mai le AIBA, ma avea ai o ia o le ulua’i Amerika Samoa ua ia umia lea ituaiga Tusi Pasi.

 

“E le faigofie le ta’amilosaga sa matou fa’atasi atu i ai, e le gata e to’atele naua isi tama fusu lelei mai isi atunu’u e pei o Ausetalia ma Niu Sila, ae sa faigata fo’i ia Tauta ma Tago le taimi na taunu’u atu ai i Ausetalia, ona o le malulu ma le ese o le tau i lea fo’i atunu’u, peita’i o le tu’u fa’atasiga o togi uma sa mafai ona fa’atinoina i le ta’amilosaga atoa, na ou maofa ai i le tulaga mataina sa oo i ai taumafaiga a Tauta ma Tago”, o le saunoaga lea a Malala.

 

“Na oo uma lava Tauta ma Tago i le sailiina o le siamupini i le fa’agasologa o le ta’amilosaga. E le i mafai e le ali’i fusu mai Ausetalia sa la fetaui ma Tauta ona ia fa’aauau le fusuaga, ae sa taofi ina ua tulaga fa’aletonu foliga o lenei ali’i i le malolosi ma le vave o gaioiga a Tauta, ma manumalo ai loa le alo o Amerika Samoa i le avanoa e ofi atu ai i ta’aloga a le Olimipeka a Tupulaga Talavou, ae o le susuga a Tago, sa mataina fo’i lana taumafaiga i le sailiina o le siamupini peita’i e le mua uma ni va’a, lea la ua maua ai lona avanoa e tausinio ai i ta’aloga o fusuaga a atumotu o le Pasefika i le fa’aiuga o le tausaga ne”.

 

O Tauta, 17 tausaga le matua o loo tausinio i le aupaga o le welterweight poo le 69kg le mamafa, ae o Tago, 16 tausaga le matua o loo tausinio i le aupaga o le middleweight poo le 81kg le mamafa.

 

O le ta’amilosaga poo koleniga fa’apitoa a le Pasefika sa faia i Ausetalia na fa’atasi atu i ai Tauta ma Tago, e le gata sa fa’atinoina ai tulaga o fusuaga, ae sa aofia ai fo’i ma isi vaega fa’aopoopo e pei o aoga tusitusi, su’esu’eina o le mafaufau i isi mataupu tau aoaoga, atoa ai ma le sailia lea o le amio pulea a le tama fusu i totonu o le mae’a fa’apea ai le va ma Faiaoga ma Laufali.

 

“E ese mai ai lava le ta’amilosaga lea sa faia i Ausetalia mai isi ta’amilosaga a le AIBA sa muamua atu, ona e le gata sa su’esu’eina ai le agava’a o tama fusu i le fa’atinoina o le ta’aloga, ae sa aofia ai fo’i le su’eina o le malosi, fa’apea ai le amio pulea i soo se taimi e fa’atino ai ta’amilosaga ma fusuaga i le va o isi tama fusu faapea ai faiaoga, ma o se tulaga sa lagona ai le fiafia, ona e maualuga lava togi sa mafai ona ausia e le susuga a Tauta i le fa’agasoloina o le polokalame atoa, lea ua i’u ai lava ina fa’amanuiaina o ia i lenei avanoa maualuga”, o le saunoaga lea a Malala.

 

E ese mai i taumafaiga a Tauta ma Tago e pei ona mafua ai le malaga atu i Ausetalia, e le faigofie fo’i le pito laau a le susuga a Malala sa alo atu i ai, i le taumafai lea e saili le Tusi Pasi mo Faiaoga o Fusuaga o loo aloaia e le AIBA, ina ia fa’afaigofie ai le taumafaiga a Amerika Samoa i soo se taimi e malaga ai i ta’amilosaga o fusuaga fa’avaomalo ma isi atunu’u o le lalolagi.

 

“E le faigofie le suega sa ou su’eina i Ausetalia, e le gata sa fa’atinoina suega tusitusi ae sa saili ai le malamalama o le faiaoga i tulafono atoa ai ma le fa’atinoina o le galuega fa’a faiaoga i le taimi e koleni ai le tama fusu, o vaega uma ia sa aofia i le aoga sa matou fa’atasi ai i ai ma isi faiaoga mai asosi fusu a atunu’u eseese o le Pasefika, lea ua fa’amanuiaina ai loa i tatou i le Tusi Pasi e pei ona ou mauaina”, o le saunoaga lea a Malala.

 

I lalo o tulafono a le AIBA, pau le faiaoga e mafai ona tu i totonu o le mae’a e fa’atonutonu lana tama fusu i le taimi o le fusuaga, e na o le faiaoga ua ia umia Tusi Pasi o le “1-Star Coach Certificate, 2-Star Coach Certificate, ma le 3-Star Coach Certificate”, e pei ona fa’amanuiaina ai le susuga ia Malala.

 

Na taua e Tauta ma Tago i le Samoa News lo la fiafia ina ua manuia le la taumafaiga i Ausetalia, aemaise ai o le fa’aiuga e pei ona tula’i mai mo le lumana’i o le la taleni.

 

O le isi laasaga lea ua sauni atu nei i ai le Asosi o Fusuaga a le ASABA e pei ona saunoa i ai le Faiaoga Sinia, afioga Sala Sanele Etuale, o le amata lea ona tapenapena tama fusu mo le ta’amilosaga a le Oceania lea ua lata mai, atoa ai ma le fa’aauau pea o koleniga a Tauta mo le fa’amoemoe i le tausaga fou.

 

“O le galuega lava ia fa’a faiaoga o le una’i o tama fusu ina ia fa’amaoni o koleniga, o le tulaga fo’i lena o le a oo i ai lenei fa’amoemoe, lea o le a ma galulue ai ma le susuga ia Malala mo le fa’amaopoopoina o koleniga a fanau aua le sauni atu mo le isi ta’amilosaga lea ua lata mai”, o le saunoaga lea a Sala.

 

E iu i tulaga fa’afitauli tau tupe o loo fetaia’i pea ma le ASABA i soo se taimi e tapena ai au malaga mo atunu’u i fafo, peita’i na taua e le Peresetene o le Asosi ia Paepaetele Mapu Jamias le taumafai malosi pea e fesoasoani i le atina’eina o taleni a fanau a le atunu’u.