NEPUKANESA (II)

Le tupu o Papelonia e (602 B.C. - 562 B.C.) o ia lea na faatonuina le toe ave o tagata Iutaia sa tafea o le taua ma na faatonuina le susunuina o le Malumalu ma Iuta i le (587 B.C.) ma talepeina le Malo.

O lona lauiloa e iloa uma e le lalolagi i na ona po ae le taua i totonu o le Tusi Paia e iloa uma le tusi a Tanielu, o lea e iloa ai nisi uiga na fai e Nepukanesa (II).

Na Tupu i le Malo pito i tautaua i lena vaitaimi, lea na oo lava lona toasa i Aikupito i le Malo o Farao Neco 'Carchemish' ao pulea Papelonia e oo mai ia Suria-Palesetina i le (605 A.C.)

Na tipotia le tele a tagata Iuta ae maise ai le 'au ata mamai e taua (upper class) i ai Tanielu ma Esekia.

O Iuta na i ai, i le vaitaimi na malo ai le Malo o Aikupito i le la taua na fai muamua ma Papelonia lea na malo ai Aikupito i le tausaga (601 B.C.) ia o le mea lena na 'osofai ai loa Iuta i le tausaga e (597 B.C.).

Le mea lena na ave faapagota uma tagata o Iutaia i lona nuu o Papelonia, ae le mafai lava le osofaiga i fai e nisi i le nofoa o le Tupu, o lea loa na faatipotia uma ai tagata Iutaia i o i Papelonia, ma susunu ai le Malumalu ma Ierusalema ae tuu ai na'o tagata matutua ma vaivai.

I le 13 tausaga o tupu lava Nepukanesa (II), na maua ai le tautaua o le tupu, ma na fausia mai fale tetele, ma na faia foi se 'togalaau i tu i luga o le 'ea' 'hanging garden'.

I tusi o le Ieremia ma Esekia na tautaua mai ai le vaitaimi e pule Nepukanesa (II) i le lalolagi.

O le tele lava a o mea e faia e Nepakenesa i fai lava i le faali'i ma lona ita, 'angry and furious' pei ona taua mai i totonu o le (Tanielu 2:12, 3:13,19.)

O le tupu foi lea na te talia le Atua Moni, aua le Atua Moni ma le Faamaoni, o Ia lea na usuta'i ai le Isaraelu ma Iuta, lea la fai ai le fesili poo o mafau e a ona ita le Atua?